Criza memoriei RAM se adâncește: DRAM și NAND aproape s-au dublat ca preț, iar normalizarea e așteptată abia în 2027–2028

Sursa foto:

Transformarea structurală care zguduie piața DRAM, determinată de devierea masivă a capacităților de producție către memoria de mare lățime de bandă (HBM) pentru acceleratoare de inteligență artificială, se traduce deja într-o explozie de prețuri pentru memoria obișnuită DDR și LPDDR. Semnalele din industrie indică însă că presiunea nu s-a încheiat și că vârful scumpirilor urmează să se manifeste în următorii ani.

Mutarea capacităților către HBM tensionează oferta pentru DDR și LPDDR

Direcționarea liniilor de fabricație către HBM, o memorie ce utilizează matrițe DRAM semnificativ mai mari decât tipurile obișnuite, epuizează resursele destinate DDR și LPDDR, iar efectele se văd în scumpiri accelerate și o disponibilitate tot mai fragilă. Potrivit directorului general al gigantului chinez al memoriilor, TeamGroup, prețurile contractuale pentru produse DRAM și NAND aproape s-au dublat în ultima perioadă, cu semnale clare că aprovizionarea se va înrăutăți în prima parte a lui 2026, iar o revenire la normal nu e probabilă înainte de 2027 – 2028, conform DigiTimes.

Pe fondul unei cereri explozive de HBM pentru acceleratoare de AI, producătorii de DRAM redirecționează capacitățile către segmente premium rezervate în avans de clienți majori. Acest dezechilibru împinge în sus costurile memoriei de consum și comprimă oferta pentru computere personale, smartphone-uri și alte dispozitive.

Prețurile contract și spot explodează în decembrie

Salturi lunare de 80% – 100% pentru DRAM și 3D NAND

Semnalele din piața contractelor sunt neechivoce. Conform lui Gerry Chen, directorul general al TeamGroup — un producător important de module de memorie, unități SSD și produse bazate pe 3D NAND — prețurile contractuale din decembrie pentru unele categorii de DRAM și 3D NAND au avansat cu 80% până la 100% de la o lună la alta. Acest ritm este anormal pentru o piață tradițional volatilă, dar care rareori înregistrează astfel de salturi într-un interval atât de scurt.

Evoluția prețului spot pentru un cip DDR5 de 16Gb

Segmentul spot confirmă aceeași tendință agresivă. Un cip DDR5 de 16Gb era cotat, în medie, la 6,84 $ pe 20 septembrie pe DRAMeXchange. Pe 19 noiembrie, media spot a urcat la 24,83 $, iar pe 1 decembrie a atins 27,2 $ (minimul sesiunii a fost 19 $, iar maximul 37 $). Dinamica este abruptă și arată cât de repede se propagă deficitul din zona de contract către tranzacțiile zilnice, unde cererea presantă întâlnește o ofertă din ce în ce mai limitată.

În practică, aceste evoluții pun presiune imediată pe toți actorii din lanțul de aprovizionare: de la producătorii de module și integratori, până la comercianții care trebuie să gestioneze reînnoirea stocurilor la prețuri mult mai ridicate. Șocul prețurilor nu se rezumă la un singur tip de memorie; este vizibil atât la DRAM-ul destinat PC-urilor, cât și la soluțiile pentru dispozitive mobile pe bază de LPDDR, cu efecte colaterale asupra întregului ecosistem al electronicii de consum.

Cât costă acum un modul de 16 GB

Ecuația costurilor s-a schimbat radical pentru un produs aparent banal: modulul de 16 GB. Numai memoria necesară pentru un astfel de modul ajunge la aproximativ 217,6 $. La aceasta se adaugă PCB-ul, asamblarea și testarea, precum și componente suplimentare, precum PMIC, care însumează încă 8 – 10 $. Rezultatul: un modul de 16 GB costă acum 225 – 228 $ înainte de a include primele producătorului, logistica și taxele.

Aceste valori redesenează bugetele pentru configurarea sau modernizarea PC-urilor, dar și pentru liniile de producție ale OEM-ilor, care trebuie să decidă cum absorb sau transferă scumpirile. Pentru entuziaștii care construiesc sisteme la comandă, impactul se simte imediat; pentru producătorii mari, presiunea se vede în marje și în strategii de lansare, în timp ce pentru consumatorul final, costurile mai mari se vor reflecta în prețurile echipamentelor.

Previziuni sumbre pentru 2026–2028

Stocurile de distribuție și alocările devin critice

Gerry Chen anticipează că disponibilitatea DRAM și NAND se va deteriora în primul și al doilea trimestru din 2026, odată cu epuizarea stocurilor din distribuție. În acel moment, alocarea ar putea deveni dificilă indiferent de disponibilitatea de a plăti, ceea ce sugerează că piața va trece printr-o fază în care prețul nu mai este singurul determinant pentru obținerea produsului dorit.

Cu alte cuvinte, chiar și clienții dispuși să accepte prețuri ridicate ar putea întâmpina probleme în a securiza cantitățile necesare. În viziunea sa, relaxarea nu va veni rapid: deficitul curent s-ar putea extinde până spre finalul lui 2027 și potențial chiar dincolo de acest termen, dacă investițiile și extinderile de capacitate nu vor ține pasul cu cererea alimentată de AI.

Când ar putea apărea capacitate nouă

Ridicarea de la zero a unei fabrici („greenfield”) de memorii necesită cel puțin trei ani. Astfel, chiar dacă jucători precum Micron, Samsung sau SK hynix ar decide acum să construiască o unitate de producție, aceasta ar deveni operațională cel mai devreme la finele lui 2028 și ar ajunge la o rampă completă abia undeva în 2029. Din acest motiv, ferestrele de timp pe care se mizează pentru normalizarea pieței se duc dincolo de orizontul pe care îl așteaptă consumatorii ce speră la o revenire rapidă a prețurilor.

În lipsa unei capacități suplimentare pe termen scurt, producătorii sunt constrânși să prioritizeze liniile cu cea mai mare valoare adăugată și cu comenzi ferme pentru ani înainte. Această arhitectură a priorităților favorizează memoria HBM, în timp ce DRAM-ul „commodity” rămâne marginalizat până când noile investiții vor produce efecte palpabile.

De ce lipsește memoria standard: HBM pentru acceleratoare

Clienții mari blochează producția cu ani înainte

Miezul problemei este bine cunoscut: producătorii de DRAM realocă tot mai multe linii către HBM, destinată acceleratoarelor de AI, care consumă la rândul lor volume semnificative. HBM folosește matrițe DRAM mai mari decât tipurile „commodity”, ceea ce înseamnă că aceeași capacitate de fabricație produce mai puține unități comparativ cu DDR-ul obișnuit. Acest detaliu tehnic se transformă, la scară, într-un deficit accentuat pentru memoria destinată PC-urilor și dispozitivelor mobile.

Acceleratoarele vizate includ atât modele consacrate, precum Nvidia’s B300, cât și sisteme personalizate dezvoltate de mari furnizori de cloud, precum AWS, Google și Microsoft. Acești clienți tind să-și rezerve capacitățile cu ani înainte, blocând astfel o parte semnificativă din producția disponibilă. Odată cu creșterea continuă a cererii pentru infrastructura de AI, producătorii de DRAM nu dispun de suficientă capacitate pentru a acoperi simultan nevoile pentru HBM și pentru memoria de consum, iar balanța se înclină în favoarea segmentelor cu marjă mai ridicată și comenzi ferme.

Această realocare pe scară largă explică de ce scumpirile au accelerat atât pe piața contractelor, cât și în tranzacțiile spot, și de ce perspectivele pe termen mediu rămân tensionate. Într-o piață dominată de câțiva mari producători, orice reorientare strategică de acest tip are efecte imediate și puternice asupra disponibilității și prețurilor pentru segmentele care nu mai sunt considerate prioritare.

NAND urmează aceeași traiectorie de prioritizare

Nu doar DRAM este afectată. În cazul NAND, furnizorii acordă prioritate tot clienților mari, care sunt, în prezent, producătorii de servere pentru AI. Gerry Chen nu se așteaptă ca capacitatea să revină către PC-uri, smartphone-uri și alte dispozitive de consum în 2026, ceea ce înseamnă că prețurile acestor echipamente vor resimți în continuare presiunea costurilor mai mari pentru componentele de memorie.

Acest val de prioritizare amplifică dificultățile pentru segmentele orientate spre volum, unde competitivitatea se bazează pe prețuri accesibile și rotația rapidă a stocurilor. Pe termen scurt, producătorii de dispozitive de larg consum fie absorb o parte a scumpirilor, fie ajustează prețurile finale, fie amână anumite lansări până la o stabilizare a costurilor. În orice scenariu, presiunea rămâne ridicată până la apariția unei capacități suplimentare tangibile.

Impactul imediat pentru consumatori și piața DIY

Efectele acestei crize sunt vizibile în mod concret pentru entuziaștii care își construiesc propriile PC-uri. Prețurile pentru RAM cresc de la o săptămână la alta cu ritmuri neobișnuite, iar în unele cazuri un kit de 64GB de DDR5 a ajuns să coste mai mult decât o consolă PS5. În acest context, promoțiile de Black Friday și Cyber Monday pentru RAM ar putea fi fost ultimele ocazii de achiziție înainte ca prețurile să urce și mai abrupt.

Aceste schimbări lovesc într-un moment în care multe ecosisteme hardware erau pe punctul de a se reîmprospăta, iar platformele noi depind de memoria rapidă pentru a valorifica la maximum performanța procesoarelor și a GPU-urilor. O memorie mai scumpă și mai greu de procurat poate amâna planurile de upgrade, poate încetini adoptarea unor tehnologii emergente și poate reorienta consumatorii către soluții intermediare, precum menținerea generațiilor anterioare de sisteme pentru încă unul sau doi ani.

Pentru integratorii și retailerii care deservesc segmentul DIY, volatilitatea face dificilă planificarea stocurilor și a prețurilor. Când costul memoriei poate crește cu zeci de procente într-o lună, orice strategie de aprovizionare devine un exercițiu de risc asumat, cu marje vulnerabile și cu posibilitatea ca anumite configurații să devină neatractive pentru cumpărători în scurt timp.

Lanțul de aprovizionare, prins între cererea de AI și timpii lungi de investiție

În ansamblu, piața memoriilor se află într-un punct de inflexiune în care cererea pentru AI determină priorități de producție, iar constrângerile fizice ale extinderii capacităților industriale întârzie orice reechilibrare. Faptul că realizarea unei fabrici noi durează cel puțin trei ani ridică o barieră naturală în fața unei reacții rapide la deficit. Chiar dacă deciziile de investiții ar fi luate imediat, intrarea în producție ar avea loc abia spre finalul lui 2028, cu o rampă completă în 2029, ceea ce confirmă scenariul în care 2027 – 2028 reprezintă perioada probabilă de normalizare.

Între timp, HBM continuă să fie pe primul loc, alimentată de comenzi ferme din partea unor clienți care rezolvă nevoile de calcul pentru AI la scară globală. În acest mediu, memoriile DDR și LPDDR — „carnea și cartofii” industriei PC și mobile — rămân sub presiune, cu șanse reduse de a primi capacitatea de producție necesară pentru a răspunde cererii, cel puțin pe termen scurt și mediu.

Indicii-cheie care conturează următorii ani

Mai multe semnale converg către aceeași concluzie: senzația de raritate se va accentua înainte să se atenueze. Creșterile contractuale de 80% până la 100% pentru DRAM și 3D NAND în decembrie, alături de saltul prețurilor spot pentru cipul DDR5 de 16Gb de la 6,84 $ pe 20 septembrie la 27,2 $ pe 1 decembrie (cu intervalul intraday de 19 $–37 $), arată că avem de-a face cu o piață în care presiunea cererii depășește cu mult reacția ofertei. La nivel de produs finit, scenariul în care memoria necesară unui modul de 16 GB costă circa 217,6 $, iar prețul total urcă la 225 – 228 $ înainte de prime, logistică și taxe, confirmă efectul direct al acestui dezechilibru asupra costurilor reale.

Previziunile pentru 2026 – de înrăutățire a disponibilității în primele două trimestre odată cu epuizarea stocurilor din distribuție — și orizontul de normalizare amânat spre 2027 – 2028, conturează un interval în care cumpărătorii se vor confrunta cu alegeri complicate. Fie se achiziționează mai devreme, asumând prețurile actuale, fie se amână, cu riscul de a găsi mai greu stocuri sau de a plăti și mai mult în perioada de vârf.

Ce ar putea schimba direcția

În consens cu evaluările din industrie, sincronizarea dintre investițiile în noi facilități și evoluția cererii pentru AI este factorul decisiv. Dacă până la finele lui 2028 nu intră în funcțiune capacitate suplimentară semnificativă, presiunea s-ar putea menține și în 2029, odată ce noile fabrici ajung la o rampă completă. În acest tablou, jucătorii precum Micron, Samsung sau SK hynix au un cuvânt greu de spus, întrucât deciziile lor de investiții dictează când și cum se va destinde piața.

Câtă vreme HBM rămâne prioritară pentru acceleratoare de AI precum Nvidia’s B300 și pentru platformele personalizate ale AWS, Google și Microsoft, discuția se poartă în jurul alocărilor și al contractelor pe termen lung. Acestea securizează volume considerabile și dau un semnal clar furnizorilor de memorie cu privire la direcția în care să-și aloce resursele.

Concluzie: o piață a memoriei dominată de AI și de deficitul de capacitate

Toate indiciile punctează către o piață a memoriei în care dinamica este dictată de cererea pentru AI și de reconfigurarea producției în favoarea HBM. În aceste condiții, DRAM-ul și LPDDR-ul de consum se confruntă cu scumpiri, disponibilitate precarizată și întârzieri în normalizare. Pentru consumatori și pentru segmentul DIY, aceasta înseamnă costuri semnificativ mai mari la upgrade și o fereastră de oportunitate tot mai îngustă pentru achiziții avantajoase.

Până când o nouă capacitate industrială va intra efectiv în producție — un proces de cel puțin trei ani pentru o fabrică greenfield — mesajul rămâne același: 2026 va fi marcat de tensiuni de aprovizionare pe măsură ce stocurile din distribuție se subțiază, iar 2027 – 2028 reprezintă intervalul în care piața are cele mai mari șanse să se reașeze. Până atunci, prioritatea furnizorilor pentru HBM și rezervările pe termen lung ale giganților cloud, precum AWS, Google și Microsoft, vor continua să determine prețurile și disponibilitatea memoriei pentru restul ecosistemului.